Dragoş Rişcanu I

Am să încerc a vă povesti despre un om, un român care se cam bate cu Microsoftul pentru drepturile sale. Am să vă prezint în primul rând cine este el şi ce pregătire profesională de excepţie are.

EXPERIENŢĂ
2000 – prezent Grupul Industrial Energia Constanţa, Preşedinte
• Reorganizarea pe conceptul de Parc Industrial
• Constituirea, eficientizarea şi administrarea structurilor de operare a activităţilor de bază:
• Producţie şi distribuţie gaze industriale (oxigen, azot)
• Producţie şi distribuţie articole din cauciuc şi mase plastice
• Proiectare şi realizare de matriţe şi SDV-uri
1990 – prezent Omnis Group Bucureşti, Preşedinte
• Constituirea primei companii private din România de dezvoltare de software
• Stabilirea direcţiilor tehnologice şi a strategiilor de dezvoltare ale companiei
• Managementul proiectelor de dezvoltare de soluţii informatice
1996–prezent Omnisis Geneva, Elveţia, Senior Partner
• Consultanţă IT
• Coordonarea şi integrarea în programele internaţionale de investiţii
1986–1996 InterMaritime Group, Geneva, Elveţia
Vicepreşedinte IT&C
• Definirea strategiei de informatizare
• Dezvoltarea de sisteme informatice bancare
• Dezvoltarea sistemelor informatice de trading şi futures pe piaţa petrolului şi a produselor derivate
• Conducerea proiectelor de informatizare a producţiei şi distribuţiei de produse petroliere
1985-1986 Conoco DuPont, Houston, Texas SUA
Project Manager
• Proiectarea, dezvoltarea şi implementarea de sisteme LAN/WAN
• Dezvoltarea de sisteme integrate pentru industria petrolului
1979-1983 Ministerul Turismului, Bucureşti
Ghid Economist

STUDII
Mai 2007 Doctor în Economie, Universitatea din Craiova
2002 - 2007 Doctorand, Universitatea din Craiova
• Specializarea: Relaţii Economice Internaţionale
• Subiectul tezei: Impactul Noii Economii asupra Relaţiilor Economice Internaţionale
1987-1992 Seminarii de business management, Frost&Sullivan, Londra
1984-1985 Master IT, Computer Learning Center, Houston, Texas SUA
1978-1983 Dipl. Economist, Academia de Studii Economice, Bucureşti
• Relaţii Economice Internaţionale
Lucrări
1998-2004 ISIS .NET, sistem informatic integrat de gestiune a activităţilor unei întreprinderi
• Soluţia este disponibilă din Internet sau în intranetul organizaţiei
• Realizată în platformă Microsoft .NET, în arhitectură 3-tier, se constituie dintr-o suită de servicii operaţionale care implementează funcţionalităţile specifice ERP ca aplicaţii web
• Suportul de baze de date este asigurat de SQL Server 2000, serviciile de business rulează pe Windows Server 2003, interfaţa este accesibilă prin Internet Explorer min v5.5
• Asigură integrabilitatea cu sistemele operate de parteneri, pe baza reprezentării XML a datelor
• 2002, Paris: Finalist în cadrul competiţiei internaţionale Retail Application Developer (RAD) Awards, organizată de Microsoft EMEA, la categoria "Best use of open Internet technologies"
1994-2001 ISIS v3.0, sistem informatic integrat, complet adaptat legislaţiei româneşti, care asigură suportul necesar administrării activităţilor specifice organizaţiilor economice ce operează în domeniul producţiei şi distribuţiei de mărfuri şi servicii
• Dezvoltat în arhitectura client-server, pe sistemul de operare Windows NT/2000, folosind Visual C++ v.6.0 si SQL Server 7.0 pentru gestiunea bazelor de date
• 2001, Amsterdam: Premiul I la concursul RAD Awards, în cadrul categoriei "Best ERP for Headquarters – Retail"
1991-2000 Melanie/Expasy, sistem de aplicaţii interactive în domeniul medical, destinate procesării imaginilor digitale preluate din mostre de ţesuturi
• Integrat în cadrul proiectului Genom, realizat în colaborare cu Spitalul Universitar Cantonal din Geneva
• Dezvoltat pe staţii de lucru SUN4 şi SUN SPARC, pe sistemele de operare SunOS 4.1.x şi Solaris 2, folosind mediul de interfeţe grafice XWindows X11r5 şi OpenWindows 3.3, cu OSF/Motif, C++ 2.1 şi 4.0, SPARC Works
• OSIRIS – sistem de configurare, manipulare şi analiză a imaginilor medicale, pe platforme diferite, folosind o interfaţă utilizator comună
1992-1998 Sisteme de Gestiune Integrată, pentru administrarea centralizată a activităţii holdingului industrial Tofan Grup – Nomura
• Informatizarea a 3 unităţi de producţie – Danubiana, Victoria Floreşti, Silvania Zalău, a 40 sucursale comerciale judetene şi a sediului central
• Integrarea locaţiilor distribuite într-un sistem unic, pe baza suportului de comunicaţii (VSAT) şi a capabilităţilor de replicare din platforma SQL Server
1992-1994 Sistem de supraveghere a Pieţei Valutare Interbancare pentru Banca Naţională a României
• Dezvoltat sub Windows NT, SQL Server 4.2, Visual C++ 4.0
1990-1992 Sistem de administrare a Declaraţiilor de Încasare Valutară pentru Banca Naţionala a României
• Dezvoltat în platforma Windows 3.11, baza de date Raima dbVista, C/C++.
1986-1993 Sistem de gestiune a operaţiunilor de trading, producţie şi distribuţie a produselor petroliere pentru Uniunea Europeană
• Trading şi operaţiuni financiare pe piaţa petrolului
• Administrarea operaţiunilor din cadrul unei rafinării
• Comerţ cu produse petroliere (contractare, livrare - transport, facturare), administrarea documentelor legale
1985-1986 Reţea de microcomputere şi aplicaţii de baze de date
• Proiectare, realizare, operare şi întreţinere
• ConocoDuPont, Houston, Texas SUA

REFERAT
privind teza de doctorat "Impactul Noii Economii asupra relaţiilor economice internaţionale", elaborată de doctorandul Dragoş Rişcanu, sub îndrumarea ştiinţifică a prof. dr. Constantin Fota
31.05.2007
Subsemnatul, Costea Munteanu, numit prin Ordinul rectorului Universităţii din Craiova nr. 128/B/25.04.2007 membru specialist în comisia de doctorat pentru susţinerea tezei intitulate "Impactul Noii Economii asupra relaţiilor economice internaţionale" elaborată de domnul Dragoş Rişcanu în vederea obţinerii titlului ştiinţific de doctor în Domeniul fundamentat: Ştiinţe economice, Domeniul: Relaţii Economice Intemaţionale, fac referinţele care urmează.
În secţiunea introductivă ce prefaţează lucrarea sa, autorul precizează că "titlul lucrării poate părea, la prima vedere, oarecum vag şi poate excesiv de pretenţios". În fapt, precizarea nu este nici gratuită şi nici diplomatică, astfel încât suntem înclinaţi să considerăm că principala provocare pe care şi-a asumat-o autorul este aceea de a demonstra că tema abordată şi titlul care o defineşte nu sunt nici vagi şi nici excesiv de pretenţioase. Şi, în opinia noastră, demonstraţia reuşeşte cu brio, iar reuşita aceasta pare a avea drept explicaţie câteva lucruri, şi anume:
- mai întâi, faptul că se realizează o fină şi nuanţată delimitare conceptual-metodologică şi de conţinut factual a realităţii economice reprezentate de Noua Economie (sau de Economia Cunoaşterii, cum, altemativ, o mai numeşte autorul). Sub acest aspect, trei sunt ideile pe care le dezvoltă autorul, respectiv: (i) conceptul de Economie a Cunoaşterii nu este, de fapt, un concept nou, utilizarea şi administrarea lui fiind, întotdeauna, o componentă determinantă a succesului în activităţile economice, în condiţiile în care, însă, ultimele decenii s-au constituit în martore ale creşterii sensibile a importanţei sale; (ii) elementul definitoriu fundamental al economiei cunoaşterii îl reprezintă educaţia, cheia procesului de creare, comunicare şi utilizare eficientă a cunoştinţelor reprezentând-o persoanele cu educaţie şi calificare corespunzătoare. În fapt, economia cunoaşterii afirmă necesitatea imperativă a unui sistem educaţional care să fie flexibil, reprezentând un proces de învăţare pe durata întregii vieţi şi incluzând atât pregătirea oficială (în şcoli, instituţii de pregătire, universităţi) şi cea neoficială (calificarea la locul de muncă şi la domiciliu), cât şi învăţământul familial (deprinderi învăţate de la membrii familiei sau de la comunitate); (iii) economia cunoaşterii nu înseamnă doar tehnologie de vârf, ci pur şi simplu modul specific în care o economie foloseşte cunoştinţele adecvate de care dispune pentru a-şi îmbunătăţi productivitatea şi pentru a creşte nivelul de trai. De aceea, crearea de cunoştinţe este importantă într-o astfel de economie în toate situaţiile, fie că este vorba de descoperiri ştiinţifice deosebite, fie, de cele mai multe ori, că este vorba despre noi idei simple asupra modului în care pot fi îmbunătăţite activităţile (cum ar fi, în sectorul agricol, metodele de rotaţie a culturilor sau tehnicile din piscicultură). Iar tehnologia informaţiilor şi comunicaţiile nu oferă, astfel privind lucrurile, decât mecanismele pentru schimbul de cunoştinţe şi pentru asigurarea reducerii costurilor aferente tranzacţiilor asociate comunicării şi schimbului de cunoştinţe;
- apoi, reuşita demonstraţiei la care ne refeream ceva mai devreme decurge şi din structurarea riguroasă şi adecvată a discursului analitic de-a lungul întregii lucrări. În acest sens, dorim să arătăm faptul că, după ce în lucrare sunt studiate evoluţiile conceptuale şi practice asociate fenomenului Noii Economii (Economiei Cunoaşterii), acestea sunt particularizate pentru cazul Uniunii europene, punându-se în discuţie probleme de importanţă vitală precum afirmarea societăţii informaţionale în cadrul Uniunii Europene, reflectarea economiei cunoaşterii în relaţiile comerciale ale Uniunii cu Statele Unite, dar şi probleme aferente încadrării economiei europene în noua economie mondială;
- în fine, "nucleul tare" al demonstraţiei îl reprezintă maniera în care autorul reuşeşte să trateze problema incidenţelor pe care economia cunoaşterii le generează în planul relaţiilor economice intemaţionale. În acest sens, în opinia noastră, meritul principal al discursului analitic angajat de autor rezidă în excelenta identificare a palierelor de problematizare. Astfel, impactul Noii Economii asupra relaţiilor economice intemaţionale este temeinic investigat în contextul: (i) globalizării serviciilor IT şi a locurilor de muncă în domeniul cunoaşterii; (ii) al serviciilor de outsourcing; şi (iii) al relaţiilor de echitate şi proceselor de dezvoltare specifice Noii Economii. Dacă primele două paliere de problematizare se referă mai mult la aspectele "tehnice" ale impactului, cel de-al treilea are în vedere cu predilecţie probleme de politică economică, fapt pentru care ne vom opri ceva mai mult asupra sa.
Evoluţiile observabile până în prezent (şi în mod curent) indică faptul că afirmarea valenţelor noii economii bazate pe cunoaştere nu a fost de natură să aducă schimbări în bine în ceea ce priveşte inegalităţile intra- şi inter-statale, ci din contră. În acest context, analizele de referinţă privind relaţia dintre echitate şi strategiile de dezvoltare în economia cunoaşterii evidenţiază că egalitatea constituie un factor potenţial important care afectează atât rezultatele investiţionale, cât şi creşterea puterii celor săraci - pentru a menţiona cele două direcţii majore ale strategiei de reducere a sărăciei vizate în mod curent în plan multilateral. Pe firul acestui filon tematic, în teza de doctorat se arată că, la nivel naţional, toate societăţile istorice "dezvoltate" au utilizat strategii şi investiţii pentru asigurarea echităţii şi egalităţii în zone care includeau asigurarea educaţiei, managementul riscului şi egalitatea în faţa legii. Şi, fapt esenţial, acest lucru a fost consistent cu atingerea unui nivel de prosperitate fără precedent istoric. În schimb, în acele zone în care a lipsit sau lipseşte în mod curent egalitatea - cum ar fi, spre exemplu, restricţiile uzuale privind educaţia fetelor, diviziunea muncii în gospodării între bărbaţi şi femei sau accesul la credite - , s-au observat efecte potenţial dăunătoare pentru eficienţa economică sau dezvoltare. Drept urmare, în lucrare se subliniază că, pentru perioada curentă a trecerii spre economia cunoaşterii, sarcina principală stă în evaluarea modului în care egalitatea afectează eradicarea sărăciei, atât prin efectele sale asupra distribuţiei, cât şi asupra proceselor de dezvoltare generale, la nivel local, naţional şi global.
Concluzionând pe cele arătate până acum în referatul nostru, dorim să precizăm că teza de doctorat "Impactul Noii Economii asupra relaţiilor economice intemaţionale" elaborată de doctorandul Dragoş Rişcanu abordează un subiect de importanţă deosebită şi de presantă actualitate pentru evoluţia societăţii omeneşti de astăzi şi de mâine.
Lucrarea este structurată judicios, discursul analitic tratând subiectele printr-o abordare ce face trecerea de la general la particular, de la considerentele conceptuale către cele aplicative, de la sfera de cuprindere global-internaţională la particularităţile cazului României. Totodată, lucrarea se constituie într-o pledoarie bine documentată şi consolidat argumentată în favoarea conştientizării şi promovării aspectelor pozitive ce decurg din procesul de globalizare economică în condiţiile afirmării noii economii a cunoaşterii, dar şi pentru conştientizarea şi contracararea aspectelor problematice ale acestui proces.
În ceea ce priveşte criteriile formale de evaluare, apreciem că teza de doctorat îndeplineşte atât criteriile privind structura lucrării, cât şi criteriile privind nivelul calitativ, legat de valoarea informaţiilor, importanţa rezultatelor proprii, claritatea formulărilor de către doctorand şi relevanţa surselor bibliografice. Totodată, este îndeplinit şi criteriul privind publicarea de către doctorand a unora dintre realizările ştiinţifice ale lucrării.
Faţă de toate acestea, propunem acceptarea lucrării "Impactul Noii Economii asupra relaţiilor economice intemaţionale" ca teză de doctorat şi acordarea titlului de doctor în economie, specializarea relaţii economice intemaţionale domnului Dragoş Rişcanu, cu calificativul "Foarte bine".