17.05.2010

Cu tata la pescuit

Impresionat de un articol citit pe blogul Nicoletei Savin,aseara l-am visat pe tata.Tata e mort de 8 ani,Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca in pace!Pe tata-l chema Vintila,nume primit in onoarea lui Vintila Bratianu,prim ministru al Romaniei Mari atunci cand s-a nascut tata,de ce sa faca bunica-mea daca pe vremea ei nu erau telenovele si filme indiene?
Printre multele "talente" pe care le avea tata,pescuitul era boala grea!Asa ca ce naste din pisica nu sare departe!
Aveam vreo 7-8ani(in vis)si era dupa inundatile din 70',inundatii catastrofale produse de Tarnave!Cred ca eram in 1972!Ne-am dus la pescuit undeva in apropierea Uzinei de apa a orasului,impreuna cu nanasul meu,caruia ai port numele:Gheorghe Tataru!
Tata pescuia la pluta cu niste "lighioane" verzi,lacuste!Nea Tataru nu pescuia,el era ocupat cu mine si-mi construia o undita dintr-o joarda,avand grija sa ma invete pentru-ca pe viitor sa fiu instare sa-mi construiesc singur "utilajul",zicandu-mi:"copile,sa primesti un peste e foarte usor,sa-l prinzi e mai greu"!
Ei si cum ma uitam eu la pluta lu'tata(ca sa invat cum trage pestele si cum baga la apa pluta)odata vad cum pluta o taie in aval si se scufunda!Tata-l inteapa si fara dril sau alte "fineturi" i-l arunca direct pe mal la picioarele noastre.Trosc-pleosc face pestele pe mal.Ghita Tataru se duce si cu doua manere de cutit i-l potoleste definitiv!
Ei si cum stam noi asa pe mal,odata i-l vad pe nea Ghita ca se arunca in apa si inoata inspre barajul unde curgea apa si fara graba isi da cureaua de la pataloni jos,face un zghilt cu ea si i-l petrece in jurul unui drag de somn,care s-a rostogolit peste barajul apei si ametit fiind a trecut in "proprietatea" lui nea Ghita!
Toata lumea pescareasca se aduna ca la urs!De astea nu au mai vazut in viata vietilor lor de pescari de duminica!Cum naiba sa prinzi pestele cu cureaua de la pantaloni?
In ziua acea am devenit vedeta orasului!
He!He!Timpuri frumoase!Copilarie fara grija!Atunci in orice apa ai fi pescuit era imposibil sa nu prizi peste!Vom mai trai asemenea vremuri?Dar nepoteii nostrii?

Niciun comentariu:

Arhivă blog